Africa – the blood continent – devine altceva in momentul in care parasesti savana. Richard ne spune sa inchidem ochii si sa uitam topt ce am vazut si trait aici. La mombasa, pe malul Oceanului Indian, peiasjul este cu tptul altfel, viata e cu totul alta, aparent fara nicio legatura cu experientele de aici.
Prin seoclul XIX englezii au inceput constructia caii ferate de la Mombasa spre interiorul tarii. Ca munca de lucru s-au folosit indienii, multi si ieftini (cam ca si acum). Aceastaa fost ocazia ca leii si elelaltacarniovore sa prinda gustul carnii de om, cand isi mai potioleau foamea cu ate un omulet fugit de la locul de muna.
Cat esti in safari nu ai voie sa cobori din masina. Este peteritoriul animaleleor si iti este permis de atre ele sa faci acst sacrilegiu. Dacaai coborat, esti mancat. Este elebru cazul unui turist care acum cativa ani a coborat si s-a apropiat de elefant maisa il ia in brate pentru fotografie. Elefantul nu a fost de acorc si l-a strivit fara ezitare.
Pe drumul catre Mombasa avem parte de o surpriza, deloc neplacuta cum ar fi trebuit sa fie. Suspensiile masinii au fost mult solicitate incat au cedat. Cat Said trateaza cu localnicii repararea lor, noi ne cinstim cu o bere la localul din sat si ii admiram pe cei aproape zece priceputi care repare masinuta. Parca erau la Formula 1, la pitt stop. ;)
La o benzinarie ma amuza simtul de markeing asl comerciantilor de banane. Insistand sa cumparam, o negustoreasa ne spune ca : “I'll buy it for you!” “Why?” “To promote me!” ca sa evzi pana undemerg cu insistenta!!!
Kenienii au un stil personal e a denumi lucrurile noi pentru lumea lor: masina = ford, ochelarii = rayban. Sadi ne spune cap uten sane punem raybanii pe ochi cand e soare a ne anunta el cand e ceva interesant de vazut.
Mergand spre Mombasa, observ multi negustori care merg cu roabele imense si incarcate care cu te miri ce in acelasi rand cu masinile, de parca si ei ar fi masini.
Mombasa este cel mai mare port de pe coasta Africii de est. ORasul in sine este dezvoltat peo insula. Zilnic de mai multe ori bacul ajuta la traversarea de pe continent pe insula ceasta. Sute de masini si mii de omuleti nergi isi fac loc ingramaditi pe bac.
Orasul este plin de reclame, numeroase branduri europene ajungand pana aici sa fie etalate si comercializate. Cu toate astea, si palmierii mai rezista in peisaj, mai ales ca acum in sezonul ploios, ploile ii uda zilnic. Am observat multe bare pe "trotuare" cu pelerinepuse pe ele, mai bine zis niste plastice agatate sub care se adunat cate 5-6 pana se potolea rafala ploii, dupa care umblau prin ploaie ca lebedele prin apa. :)
Nialy este una din zonele comerciale ale orasului. Plimbarea noastra se abate si pe la manufactura unde lucreaza foarte multi mestesugari care din pacate nu primec nici 10% din rodul muncii lor.
Ultimile momente kenyene le petrecem la malul Oceanului Indian, ocean unde am mai aflat inca o data ce inseamna diferenta intre flux si reflux (peste 10 metri). Sa nu te sperii dac adesea vei vedea cupluri bicolore - el alb si ea o splendida negresa, el peste 50 de ani si ea de abia pasind in viata. Prostitutia este in floare. E de ajuns sa te plimbi singura pe malul marii si sa fii "agatata" cu interes.
Dimineata la reflux, mii de crabi aveau drum pe mal si mii de gauri in nisip erau sapate. Sunt inofensivi si speriati cand te vad.
Plecam dupa-amiaza cu un zbor local Mombasa-Nairobi, dupa care ne asteapta iara drumul de 8 ore pana la Londra. De acolo pana acasa nu mai e decat o aruncatura de bat. ;)
Hakuna matata!
______
Autor:
Cornelia Florea